Am început de ceva vreme să scriu câteva snoave inspirate din deceniile mele trăite la bloc și din sutele de intersectări cu vecinii mei, cu vecinii vecinilor mei, cu vecinii părinților și cu vecinii imaginari din vis.
Am făcut o nouă secțiune. Vecinii ca formă de (auto)tortură, povești din Bloc Inferno.
https://www.poie.ro/s/bloc-inferno
Nu v-am abonat cu mailul vostru. O puteți face voi, dacă aveți chef. Voi nu sunteți useri sau adrese de mail. Noi ne-am întâlnit aici mai degrabă pentru niște confesiuni.
Acolo vorbesc prin masca de pe ceafă. Se mai judecă, se mai înjură. Poate nu ne recunoaștem.
Pe “Bloc Inferno” am deschis și comentariile. Așa e OK, din moment ce poveștile sunt publicate, într-o primă fază, pe un forum public. (aici).
Pe “Poie” n-am vrut comentarii. Internetul n-are suflet și e plin de bad boys care vor să demonstreze.
Într-o zi, poate.