În deschidere, o întrebare:
Voi ați prefera să aveți ca președinte un om care a emis o mie de facturi sau un om care a citit o mie de cărți?
Vrem, nu vrem, vin alegerile și pare-se că traversăm valea plângerii. Lumea simte o tristețe apăsătoare când se uită la politicienii de pe meniul democratic din duminica alegerilor. Vai, n-avem de unde alege. Din această presupusă ceață își scoate capul, precum își arată muntele Făgăraș într-o zi tristă chelia, o idee albă și imaculată: marea problemă a României este că niciun politician de pe buletinul de vot nu a lucrat sau n-a fost antreprenor în mediul privat. N-avem deci un tehnocrat antreprenor pe marele meniu laminat și unsuros al alegerilor.
Ca atare, lumea zice așa: politicienii actuali, fără experiența privatului, nu pot înțelege problemele reale ale României.
Cu alte cuvinte, dacă n-ai tăiat suficiente facturi la viața ta, nu prea ești potrivit să conduci treburile cetății. De aici deducem, în oglindă, că cei care taie facturi – antreprenorii, businesswoman-i, patronii, IMM-uriștii, corporatiștii și toate subspeciile legate – au dobândit, prin natura muncii lor, niște calități speciale care le-ar permite, în teorie, să ia decizii mai bune pentru noi, alegătorii, și prin urmare să concilieze mai bine interesele diverselor pături sociale, spre deosebire de javrele de la putere.
Ei, antreprenorii de succes, știu să producă valoare reală. Prin natura lor, ei sunt “client-centred”, au muncit mult și au stat adesea peste program. Sunt oameni corecți, au plătit taxe din belșug, sunt agili, atenți, serioși, ascultă și știu să conducă alți oameni. Niște lideri.
Nimeni nu neagă că sacrificiul acestor oameni, într-o țară unde țepele sunt un fenomen zilnic, este incontestabil și real. Ei au depășit, prin puterea muncii, obstacolele specifice mioriticland-ului: statul hrăpăreț, clienții țepari, furnizorii țepari. Ca să faci performanță în antreprenoriatul local înseamnă, cum spuneam, să-ți sacrifici o mare parte din viață, din energie și din zile. Uneori și câteva nopți pe lună.
Acești oameni care fac performanță în business sacrifică totul – inclusiv timpul ăla esențial de citit, timpul de familie, timpul civic, timpul de șah, timpul pentru nepoți, timpul de odihnă.
Prin urmare, este destul de ușor de intuit că oamenii care sacrifică acești “timpi umani” chiar s-ar putea să nu fie întocmai oamenii potriviți pentru a decide asupra problemelor sociale complexe din jur, nu?
Avem, de fapt, o clasă de antreprenori specializați, fără o cultură generală politică și socială solidă (îi înțeleg, n-au avut timp de lecturi) care și-ar dori putere, “ca să facă ordine printre corupți și leneși”. Nu sunt toți așa, bineînțeles. Sunt și oameni civici. Citiți. Conectați. Echilibrați.
Ei sunt o bulă, ca orice altă bulă, cu ceva succes economic, care a făcut bani și crede, la modul cel mai onest, că succesul din business se poate transfera și în politică.
Ei sunt oamenii-de-business-licurici, strălucesc noaptea, dar ziua, în politică, nu-i vede nimeni.
O bulă care adesea n-a fost respectată și acum este plină de resentimente pentru că nu beneficiază de servicii publice de calitate.
Stai de vorbă cu un antreprenor abil în businessul lui și încearcă să vezi cum poți dezbate niște teme fine: drepturile LGBT, pensiile preoților, impozitarea IT-știlor, avortul. Vei descoperi că în alte areale ale vieții, diferite de management și industria sa, omul nu este deloc mai abil sau mai tolerant decât oricare alt politician care n-a tăiat nicio factură la viața lui.
Oamenii care au emis la viața lor multe facturi, ei bine, este posibil să nu înțeleagă multe dintre nuanțele pentru care îți trebuie niște ani de experiență în poziții în care nu se taie nicio factură: cum funcționează instituțiile mari, taxarea, piața ideilor, procesul legislativ și multe altele.
Antreprenori onești, care muncesc, trudesc, dar care nu înțeleg că viața nu e doar un business. Ideile nu sunt logică pură. Nu toată lumea de la “stat” este coruptă, există mulți funcționari onești. Și un lucru esențial:
Ca să înțelegi lumea îți trebuie timp.
Timp din ăla nestructurat. Timp politic. Timp civic. Timp de citit.
Timp în mijlocul unor oameni foarte diferiți, cu egouri imense, vise, sete de putere, șarm, ambiții oarbe care nu vorbesc doar de bani și business.